Social-democrații ratează șansa de a obține președinția Comisiei Europene după Brexit

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană întărește grupul creștin-democrat din Parlamentul European

, par Tobias Gerhard Schminke, Tradus de Cătălin-Gabriel Done

Toutes les versions de cet article : [català] [Deutsch] [English] [Español] [français] [Ἀρχαία Ἑλληνική] [magyar] [Nederlands] [română]

Social-democrații ratează șansa de a obține președinția Comisiei Europene după Brexit
Momentan, Partidul Popular European (PPE) ar câștiga cu ușurință președinția Comisiei Europene. Alegerile europene vor avea loc în mai 2019. Filip van Laenen, Europe Elects (5/2018)

Anul viitor, în perioada 23-26 mai, cetățenii europeni cu drept de vot vor fi chemați la urne pentru a decide componența viitorului legislativ european. Platforma de analiză sociologică de piață Europe Elects analizează pentru Treffpunkt Europa starea actuală a Uniunii și va prezenta publicului larg, într-un mod regulat, predicțiile pentru distribuirea viitoarelor mandate europene.

În urma Brexit-ului și a impredictibilității politice din cele 27 de state rămase, componența viitoare a legislativului European se va schimba radical. Cu toate acestea, Partidul Popular European (Creștin-Democrat), din care actualul Președinte al Comisiei, Jean-Claude Junker, face parte, pare a rămâne cel puțin la fel de influent, asta în timp ce 80% dintre europeni declarându-se pro-europeni.

PPE păstrează președinția Comisiei

Conform proiecției Europe Elects, Partidul Popular European pare a rămâne cea mai influentă formațiune politică din Parlamentul European, în ciuda faptului că va înregistra pierderi masive în rândul numărului de euro-deputați. Conform sondajelor, în 2019 grupul creștin-democrat va obține 179 de mandate, în loc de 217 câte are în prezent.

În cazul în care Consiliul European va apela la sistemul Spitzenkandidaten pentru desemnarea viitorului Președinte al Comisiei, atunci mai mult ca sigur acesta va veni din rândul PPE. Soarta lui Junker în fruntea Comisiei este incertă, acesta având puternici contracandidați din rândul colegilor săi, Michel Barnier – negociatorul șef al Brexit-ului și Jyrki Katainen – fost prim-ministru al Finlandei și actual Vice-președinte al Comisiei și Comisar pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate.

Social-Democrații și Brexitul - sfârșitul unui vis

În urma votului pe care europenii îl vor da în 2019, grupul S&D din Parlamentul European va înregistra și el pierderi în rândul deputaților săi, așteptându-se ca aceștia să obțină 141 de locuri, cu aproape cincizeci de fotolii mai puțin decât în prezent, acesta fiind rezultatul pierderilor din Europa continentală și din Marea Britanie, partid fără de care socialiștii și-au luat adio de la visul de a obține poziția centrală din Parlamentul European și implicit președinția Comisiei Europene. Faptul că PPE nu este reprezentat în Marea Britanie și în Irlanda de Nord, îi face pe creștin-democrați să nu se teamă prea tare de pierderile cauzate de Brexit.

ALDE, la un pas de dezmembrare ?

Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), condus de flamandul Guy Verhofstadt pare a avea un viitor incert. Dacă nou-înființatul La République En Marche va decide să se alăture grupului liberal, ALDE ar urma să își dubleze numărul de euro-deputați, în ciuda pierderii unui mandat britanic. Astfel, formațiunea ar urma să obțină 113 locuri în viitorul legislativ, față de 68 câte are în prezent.

Cu toate acestea, se pare că Președintele Franței are alte planuri, acesta dorind să înființeze un nou grup parlamentar care să reunească toate forțele federaliste din Uniunea Europeană, o parte importantă din ALDE putând trece în tabăra lui Emmanuel Macron. Conform lui Manuel Müller, cunoscut futurolog al schimbărilor de la nivelul Parlamentului European, mai multe formațiuni politice s-ar putea alătura lui Macron. Astfel, partidele liberale din Franța, Spania, România (USR, fără ALDE), Olanda (D66), Belgia, Suedia (Liberalerna), Austria și Luxemburg ar putea contribui la formarea grupului lui Macron. În urma acestei predicții, Europe Elects consideră că viitorul grup ar putea obține 56 de fotolii în noul Parlament ales, fără a lua în calcul posibilele plecări din rândul social-democraților, al verzilor și PPE. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, aripa moderată a ALDE ar rămâne cu 57 de mandate din care o bună parte ar fi formate din reprezentanți ai partidelor liberale din Cehia (ANO), Germania (FDP) și Olanda (VVD).

Brexit lovește în conservatorii europeni

Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni este format, în prezent din partide ultra-conservatoare, creștin-fundamentaliste și anti-federaliste, numărând în prezent 74 de euro-deputați. În urma Brexit-ului, conservatorii vor pierde a treia poziție în ierarhia grupurilor parlamentare, urmând a obține aproximativ 42 de mandate. Cea mai mare masă de parlamentari ar urma să fie pierdută tocmai din cauza dispariției conservatorilor britanici din viitorul Parlament European.

Cu toate acestea, există posibilitatea ca grupul conservator să nu mai existe în urma viitoarelor alegeri, toate acestea din cauza regulilor parlamentului European care spun că pentru a fi recunoscut, un grup parlamentar trebuie să fie format din minimum 25 de euro-deputați din șapte țări membre. Chiar dacă în prezent anchetele sociologice arată că grupul ar urma să primească în rândurile sale membrii din 10 state europene, soarta grupul ECR este incertă.

Europa Libertății și Democrației Directe își așteaptă sfârșitul

Populiștii europeni, deși par puternici, își așteaptă sfârșitul. Dreapta populistă ar putea strânge 58 de euro-deputați, în timp ce stânga ar urma să obțină 61. Însă cu toate acestea, grupul de dreapta a pierdut teren în fața stângii, existând posibilitatea ca aceștia să nu aibă șansa de a forma un grup parlamentar, Mișcarea 5 Stele moderându-și pozițiile politice din ultima vreme, adoptând o poziție mai de grabă pro-europeană, decât una radicală în favoarea disoluției Uniunii Europene. Mai mult, partidul condus de Di Maio a încercat să flirteze cu ALDE, purtând negocieri intense în direcția afilierii cu formațiunea lui Verhofstadt.

În luna mai, Europe Elects a arătat că EFDD ar putea obține în 2019 un singur mandat venit din Estonia, majoritatea partidelor afiliate EFDD exprimându-și interesul de a se alătura formațiunii lui Marine Le Pen. Printre acestea se numără AfD din Germania și Suedezii Democrați.

Extrema dreaptă își consolidează poziția

Grupul de extremă-dreapta condus de Marine Le Pen ar urma să-și întărească poziția în viitorul legislativ, ajungând la 47 de mandate, în loc de 37 câte are în prezent. Opt țări europene ar urma să-și trimită reprezentanți în grupul lui Le Pen, dintre care Spania și Slovacia ar trimite câte un reprezentant. Cu toate acestea, dispariția EFDD ar urma să salveze grupul extremist.

Grupul Verzilor / Alianța Liberă Europeană va rămâne un grup minoritar

Format din partidele pirat, din formațiunile separatiste europene și din Partidul Agricultorilor Lituanieni, grupul Verzilot / EFA ar urma să obțină aproximativ 32 de mandate în urma alegerilor de anul viitor, cu 14 mandate mai puțin, în ciuda dispariției a 6 mandate din Regatul Unit. Astfel, partidele ecologiste din 12 țări ar urma să își trimită la Bruxelles 26 de membrii, Partidul Pirat Ceh 3, agricultorii lituanieni 3, iar separatiștii catalani un singur reprezentant.

12 euro-deputați ar putea rămâne neafiliați. Aceștia provin din rândul partidelor extremiste și din partidul satiră DIE PARTEI.

20 de deputați ar urma să rămână independenți, aceștia fiind membrii ai formațiunilor croate ZVI ZID și MOST, FdI din Italia, Kukiz’15 din Polonia, USR din România, Sme Rodina din Slovacia și LMS din Slovenia. Aceste partide se poziționează pe centru-dereapta eșichierului politic.

Comportamentul electorilor

Privind distribuția intențiilor de vot, grupul PPE ar urma să obțină 20,5 procente din voturile europene (neschimbat față de intențiile de luna trecută), fiind întrecut de social-democrați, care au obținut o cotă de încredere de 21%, în creștere cu +1,5 procente.

Grupul ALDE este cotat cu o intenție de vot de 13%, în scădere cu 1%, în timp ce Conservatorii și Reformiștii Europeni se bucură de 10,5 procente din încrederea votanților. Grupul populist EFDD este cotat cu 8%, în timp ce succesul Lega Nord îi aduce lui Marine Le Pen și grupului său 7%. Stânga Europeană / Stânga Verde Nordică strânge 8 procente în intenția de vot, iar Verzii rămân în jurul procentajului de 4,5%. Independenții ar urma să reprezinte 2 procente din viitorul legislativ european.

Europa devine din ce în ce mai integrată. Reacțiile la fenomenele socio-politice, precum rata șomajului sau pericolul unui accident nuclear par a se dezvolta cu repeziciune în interiorul statelor membre. Aceste realități influențează comportamentul electorilor europeni, dezvoltarea unui barometru de opinie european fiind absolut necesar.

Analiza noastră se bazează pe rezultatul studiilor sociologice naționale din toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, colectarea datelor făcându-se în ziua de 30 a fiecărei luni. Din punct de vedere statistic, datele noastre nu se bazează pe intenția de vot a electorilor pentru Parlamentul European, ci pe preferințele electoratului la nivel național.

Alocarea mandatelor la nivelul Parlamentului European s-a realizat astfel : partidele deja afiliate la nivelul grupurilor PE ; partidele care nu sunt membre ale unui grup parlamentar european, dar care sunt afiliate unei familii politice europene au fost luate în considerare la numărătoarea euro-deputaților grupului familiei respective ; partidele a căror afiliere este neclară au fost luate în considerare la ,,și alții”. Pentru crearea unui grup parlamentar este nevoie de 25 de euro-deputați din 7 state membre UE.

Sursa datelor : repartizarea mandatelor la nivelul Parlamentului European s-a bazat pe o serie de interpretări ale sondajelor de la nivel național sau pe intenția de vot a electoratului pentru Parlamentul European. În statele în care nu au existat sondaje de opinie privind intenția de vot pentru viitorul legislativ european sau dacă cel mai recent barometru al intenției de vot pentru PE este mai vechi de 3 săptămâni, atunci s-au luat în calcul măsurătorile intenției de vot pentru parlamentele naționale. Dacă nu există date privind intenția de vot, atunci s-au luat în calcul cele mai recente rezultate ale alegerilor parlamentare.

Distribuția mandatelor la nivelul PE respectă algoritmul de distribuție aferentă fiecărui stat membru al UE. Pentru Franța, atunci când nu se publică, mai devreme de trei săptămâni de la data publicării ultimului barometru de opinie, un nou sondaj, se folosesc datele ultimului barometru de opinie pentru alegerile prezidențiale. Istoricul sondajelor de opinie poate fi consultat prin e-mail la adresa tobias.schminke (at) gmail.com.

Vos commentaires

modération a priori

Attention, votre message n’apparaîtra qu’après avoir été relu et approuvé.

Qui êtes-vous ?

Pour afficher votre trombine avec votre message, enregistrez-la d’abord sur gravatar.com (gratuit et indolore) et n’oubliez pas d’indiquer votre adresse e-mail ici.

Ajoutez votre commentaire ici

Ce champ accepte les raccourcis SPIP {{gras}} {italique} -*liste [texte->url] <quote> <code> et le code HTML <q> <del> <ins>. Pour créer des paragraphes, laissez simplement des lignes vides.

Suivre les commentaires : RSS 2.0 | Atom